Countries and Branding/Română
| Languages: |  |
 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Inspirati de precedentul meu articol un suedez si un ungur s-au gandit sa particularizeze ideile generale (si probabil cu mult mai mult obiectivism) si sa vorbeasca despre tarile lor, asa cum o privesc ei. Well, daca sunt altii inspirati, ar trebui si eu sa fiu la fel de inspirat, ca doar a fost articolul meu, si sa vorbesc despre Romania, de data aceasta vazuta prin ochii mei.
Am putut observa (cu regret) mai multe lucruri in articolul anterior: in primul rand foarte multi cetatei incapabili sa se detaseze de sentimentele lor patriotice, si sa accepte/vada o viziune mai larga (si normal infinit mai critica) in ceea ce le priveste tara lor draga. Una este cum isi doreste un cetatean al tarii x sa-i fie "vazuta" tara in lume, si cu totul alta este imaginea concreta. Dar, era de asteptat un asemenea aflux de "orbi". Al doilea lucru observat tine tot de limitarile personale, dar de data aceasta in corelatie cu "grupa". Ma refer la faptul ca daca undeva prin pacific exista 5 insule locuite de 5 natii, grupate intr-un mic areal geografic, sunt doua variante: ori respectivele natii NU au brand-uri deloc, ori au un brand comun.
Si acest brand este comun chiar daca locuitorii respectivelor insulite se simt insultati si foarte diferiti de restul insuletelor din jur. Asta fiindca foarte putine tari isi permit sa pompeze zeci, uneori sute de milioane de dolari in campanii de imagini, campanii ce doresc crearea unui "brand de tara". Iar in aceste conditii, restul pamantenilor "amesteca" locuitorii respectivelor insulite si ii branduieste la comun, sa zicem "ahh, ma duc in concendiu in Paradis, stii tu, in insulitele alea din pacific, Hawaii, etc".
Brandul de tara se construieste cu migala si cu multa munca. Are sursa primara in media si tot ce tine de media,incepand cu ziare, televiziuni, filme, radiouri, formatori de opinie, precum si in traditia orala si experiente personale (sau aproximativ personale, este suficient un prieten sa iti povesteasca cum a fost jefuit in mijlocul unei piete din tara x). Concluzia simpla este ca brandul de tara nu este egal cu "starea de fapt" din tara, ci doar asa cum este PERCEPUTA tara respectiva. O tara branduita "a hotilor" nu este locuita DOAR de hoti. De fapt sunt suficienti 1 % hoti, dar foarte vizibili in relatari media, si brandul e pus.
Si acum, sa incerc sa fiu obiectiv legat de Romania mea. In cazul Romaniei sunt simplu de extras caracteristicile brandului de tara, caracteristici mai degraba foarte negative: hoti, talhari, tigani, trafic de carne vie si prostitutie in Europa, copii abandonati adoptati-vanduti, politicieni corupti, saracie, lumea a treia, mai nou, criminali. Asta fiindca din 10 stiri pe care le vede cineva legat de Romania, 8 vorbesc despre asemenea lucruri, si doar 2 sunt neutre sau pozitive.Si asta NU doar in media internationala, chiar si media locala adopta mai degraba subiecte negative.
Abia in ultimii 2-3 ani Guvernul si-a dat seama de amploarea acestui brand negativ si au fost lansate diferite campanii de promovare care sa schimbe un pic imaginea. Rezultate am putea sa asteptam cel mai devreme peste 20 de ani, caci asemenea proiectari mentale cand spui "franta" sau "spania" sau etc sunt foarte rezistente la schimbare.
Precum am spus intr-o foarte mica masura brandul de tara este conform cu realitatea. Orice tara am alege, cetatenii ei sunt sa zicem 30 % compatibili cu caracteristicile brandului de tara, dar important este ca celelalte tari sunt compatibile doar 20 %, sa zicem.
Am trait in Romania toata viata (si aici voi si muri), de aceea pot spune ca stiu cu ce se "mananca" aceasta tara. De asemenea, ma diferentiez de multi cetateni deoarece posed capacitatea de "detasare", si astfel reduc foarte multe subiectivismul. Asa ca NU ma voi apuca sa imi laud pe nedrept tara, din avant patriotic, fiindca nu agreez falsitatea, sub nicio forma.
Pot spune ca intr-o oarecare masura (procentual vorbind) INTREGUL brand de tara al Romaniei este real. Avem si hoti, avem si prostituate, avem si copii abandonati si uneori si maltratati, avem si criminali, avem si tigani, bineinteles avem si coruptie. Dar traind aici pot spune ca NU mi se pare ca la noi ar fi mai multi criminali decat la altii. Este vorba de procentaje si de balanta. Sunt suficienti 2 hoti in 100 de oameni,cei doi hoti vor aparea la televizor si lumea intreaga va spune "uite hotii".
Este exact ceea ce se intampla in Italia, cu romanii de acolo, unde o campanie asiduu a media a inoculat italienilor ideea ca romanii sunt cele mai respingatoare scursuri umane. Tragedia (tragedie din perspectiva prostiei umane) este ca se observa cat de USOR pot fi manipulati oamenii. Cate cazuri intens mediatizate cu rele facute de romani au fost? 10? 30? 50? Sa zicem 50 de stiri negative, care au alimentat ura italienilor fata de romani.Inclusiv pt cei peste 1.000.000 de romani de acolo, care nu au facut nimic rau. Astfel 0, 005 % din populatie a reusit sa isi rasfranga imaginea asupra restului de 99,995 %.
Romania vazuta si traita de mine cunoaste si recunoaste asemenea caracteristici. Dar pentru mine inseamna si multe altele. Inseamna ospitalitate, simplitate, bunatate. Inseamna o istorie cu care ma mandresc (exceptand perioada fanariota). Inseamna o copilarie frumoasa, si inseamna o bunica virgula care chiar daca nu a avut "nivelul de trai" al unei bunici nemtoaice sau americane, sau whatever, mi-a darut in aceeasi masura (Sau poate mai mult) lucrurul pe care l-am pretuit cel mai mult:iubirea ei.Lumea a treia inseamna saracie (eu unul nu mai consider Romania ca facand parte din lume a treia de vreo 4-5 ani) dar nu inseamna abdicarea de la lucruri frumoase. Iar daca e sa fiu sincer, prefer un prieten sarac, dar sincer si onest decat un prieten bogat dar ipocrit si vanitos. SI nu ma refer doar la mine ca persoana, "prietenul" poate fi o tara vecina, etc.
Eu, ca de altfel marea majoritate a TINERILOR din Romania, traiesc o drama fantastica: "generatia de sacrificiu". Se intampla destul de rar in istoria tarilor, dar se intampla, iar generatia respectiva este sacrificata. Acest lucru survine cand setul de legi, cutume, traditii, sunt brutal extirpate din cultura unui popor, dar nu exista nimic care sa "umple" locul. Banuiesc ca v-ati prins ca evenimentul brutal a fost Revolutia din 1989. Bune, rele, pe vremea comunismului Romania avea un set de cutume, care s-au nascut din cutume mai vechi si modificate incat sa convina scopurilor comunismului. Nu aveai voie sa faci aia, nu aveai voie aia, era frumos sa faci aia, era bine sa-i urasti pe occidentali si sa-i iubesti pe comunisti, etc. Dar generatia din care fac parte s-a trezit singura, dezorientata, debusolata, fara directie si chiar fara sentiment national.Incet-incet a incercat sa "absoarba" din caracteristicile altor culturi,preponderent occidentale, a inceput un import masiv de "modele comportamentale".
Imi place Romania mea de azi? Nu stiu ce sa zic. Romania nesimtitilor care arunca gunoaie pe strada, a tiganilor cu lanturi de 4 kg la gat, a manelelor, a celor care au drept scop in viata "masini, femei, respectul dusmanilor", Romania care scuipa seminte pe stadion..ei bine, nu imi place aceasta.Dar Romania simpla, modesta, primitoare si calda, o ador. Problema e de procentaje, cati sunt egoisti, cati sunt altruisti si etc.
Cel mai important lucru de retinut este ca nu se poate spune despre o tara intreaga "este asa". Orice tara are orice caracteristica doriti. In orice tara veti gasi atat criminali cat si preoti. Dar este suficient ca o tara anume sa aiba mai multi criminali decat restul tarilor, incat sa i se puna in frunte un asemenea stigmat.Si in Romania am intalnit oameni prosti-bata si oameni care pot cuprinde imensitatea universului. Oameni fatarnici si oameni sinceri. Oameni buni si oameni rai. Oameni falsi si oameni care aveau de ce si cu ce sa se mandreasca.Pe scurt, am intalnit si oameni care m-au dezgustat, si oameni de nota 10.
Si acest lucru este universal valabil. Precum am spus, chiar daca stiu ca o sa fiu admonestat de chiar concetatenii mei pentru ca nu m-am apucat sa-mi laud tara cu avant patriotic, am vrut sa subliniez acest lucru: toate tarile au in comun toate relele, ca de altfel si toate bunele. SIngurele diferente sunt de procentaje,uneori absurd de mici, dar suficiente pentru nasterea acestor branduri de tara. Luati exemplul cuvantului "mafia". Spui "mafia" si te gandesti la Italia, Cosa Nostra, Robert de Niro, etc. Dar avem destula mafie si in america, avem Yakuza japoneza, sa nu mai vorbesc de brutala mafie ruseasca. Deci, nu exista vreo tara "asa". Exista imagini.
